Azi , am decis să vă mai îmbogățesc și vouă ”cunoașterea” cu o poezie postmodernistă , care ne-a propus-o într-o doară profesoara la lecția de română . Ce să zic , la mine a făcut senzație mare , frate! Recunosc, nu toate poeziile contemporane mi se încleie de suflet, dar asta , chiar mi-a plăcut..poate că sunt prea ”afectată” de povești...Chiar dacă se preiau aici niște motive din ”Luceafărul” de Eminescu și ”Povestea Galbenului” de la Alecsandri , tre să zic căăă.... dom'le Mircea a-ți făcut o treabă lăudabilă! Ideea asta plină de ironie cu chiuveta și steaua mă atrage cu o forță de gravitație excepțională. Singură nu-mi pot explica de ce , dar...dacă-ți place, îți place și basta!
Soo, my buddies! Primiți acest sirop de cuvinte , care se scurge cu amintiri plăcute din copilărie ^^ . Lecturare gustoasă! ))
într-o zi chiuveta căzu în dragoste
iubi o mica stea galbena din coltul geamului de la bucatarie
se confesa mușamalei si borcanului de muștar
se plânse tacâmurilor ude.
în alta zi chiuveta îsi marturisi dragostea:
- stea mică, nu scânteia peste fabrica de pâine si moara dâmbovita
da-te jos, căci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice si sunt pline de becuri
te risipesti punându-ți auriul pe acoperișuri
si paratrăsnete.
stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe și el
vasele cu resturi de conservă de pește
te-au și îndragit.
vino, și ai sa scânteiezi toata noaptea deasupra regatului de linoleum
crăiasa a gândacilor de bucătarie.
dar, vai! steaua galbenă nu a raspuns acestei chemări
căci ea iubea o strecuratoare de supă
din casa unui contabil din pomerania
și noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
așa că într-un târziu chiuveta începu sa-și pună întrebari cu privire la sensul existenței si obiectivitatea ei
si într-un foarte târziu îi facu o propunere mușamalei.
... cândva în jocul dragostei m-am implicat și eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus această poveste.
am iubit o superbă dacie crem pe care nu am vazut-o decât o data...
dar, ce să mai vorbim, acum am copii preșcolari
și tot ce a fost mi se pare un vis.
Soo, my buddies! Primiți acest sirop de cuvinte , care se scurge cu amintiri plăcute din copilărie ^^ . Lecturare gustoasă! ))
Mircea Cărtărescu - Poema Chiuvetei
iubi o mica stea galbena din coltul geamului de la bucatarie
se confesa mușamalei si borcanului de muștar
se plânse tacâmurilor ude.
în alta zi chiuveta îsi marturisi dragostea:
- stea mică, nu scânteia peste fabrica de pâine si moara dâmbovita
da-te jos, căci ele nu au nevoie de tine
ele au la subsol centrale electrice si sunt pline de becuri
te risipesti punându-ți auriul pe acoperișuri
si paratrăsnete.
stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit
tot felul de cântece pentru tine, cum se pricepe și el
vasele cu resturi de conservă de pește
te-au și îndragit.
vino, și ai sa scânteiezi toata noaptea deasupra regatului de linoleum
crăiasa a gândacilor de bucătarie.
dar, vai! steaua galbenă nu a raspuns acestei chemăricăci ea iubea o strecuratoare de supă
din casa unui contabil din pomerania
și noapte de noapte se chinuia sorbind-o din ochi.
așa că într-un târziu chiuveta începu sa-și pună întrebari cu privire la sensul existenței si obiectivitatea ei
si într-un foarte târziu îi facu o propunere mușamalei.
... cândva în jocul dragostei m-am implicat și eu,
eu, gaura din perdea, care v-am spus această poveste.
am iubit o superbă dacie crem pe care nu am vazut-o decât o data...
dar, ce să mai vorbim, acum am copii preșcolari
și tot ce a fost mi se pare un vis.
