"My perfect place"

Today , at the contest "Writing Olympics" ,  we had to write a free composition on one of the topics :
 - Write about your perfect place.
  - What would you sacrifice your life for?
...I chose the first one! 

   Let's fly on happiness's wings ,  smile in a while , have fun with our friends, and  give love to the people around us! Let's yell with all our heart , let us not care about our problems, about what peoples say and think. Let's run fast , feel how  the playful wind caressses about us and  the fluffy grass touches our feet!
    It is such a great feeling when you are loved by others , when you are a good person in their opinion.
    I would tend to think that my perfect place is in ...the good peoples' Heart .
    Now , I'm walking on Heart's ways...I notice that there is so warm and nice , It's a favorite environment for me and for my soul. In this huge and wonderful kingdom - Heart , the impossible becomes possible. The beautiful colors attract me like a magnet . The birds and butterflies sing Bach, Beethoven  and Mozart . I think they form a great orchestra together , It's a really a grandiose live concert! Wow! This is like a drug for me! I would like to listen them hours by hours, day by day....and it wouldn't be enough. The trees whisper me sweet words at my ear and I feel that I fall in  Heaven's arms. Ooo, God! This picture is so splendid!
   Suddenly , a big lion noticed me and began to run towards me with an amazing speed . He is like a fire! I am so scared ! Moooom! I began also to run , involuntarily , feeling a tremendous fear! But he catched me and pushed  "my organism" strongly to the ground . I closed my eyes , but I still could  see his deep look and big face ..
Despite this , the lion began to talk to me with a calm voice : "Hey, girl! Eve's daughter! When I saw you here  , in our world , I very much surprised , because few people can enter in Heart's world. Oh, yes! They can enter , but it is harder to stay here forever! " He told me these magnificent words and disappeared.
   In that moment I realized , that is hard to enter in a peoples' heart , but the hardest thing is to keep you always there!
   I am convinced that this is my Perfect Place , My Only One!
 
  Finally , I would ask you : "can you let me  enter  your heart?"

”Teoria dorințelor”

*Dacă eram un anotimp...eram toamna...
*Dacă eram o lună...eram septembrie..
*Dacă eram o zi a săptămînii...eram duminică..
*Dacă eram o parte a zilei...eram amurgul...
*Dacă eram o virtute ..eram ambiția..
*Dacă eram o planetă...eram Mercur..
*Dacă eram un lichid...eram rouă..
*Dacă eram un instrument...eram pianul..
*Dacă eram o stare a vremii...eram ploaia cadă..
*Dacă eram un instrument...eram pianul..
*Dacă eram un sentiment..eram dragostea..
*Dacă eram un gest..eram îmbrățișarea..
*Dacă eram un sunet..eram rîsul..
*Dacă eram un cîntec ..eram ”Home”(Eduard Sharpe)
*Dacă eram un simbol...eram Yin Yan..
*Dacă eram un oraș...eram ...New York...
*Dacă eram un gust..eram dulce..
*Dacă eram o culoare...eram albastru..
*Dacă eram o parte a corpului..eram ochii...
*Dacă eram un drog..eram ciocolata..
*Dacă eram un accesoriu..eram un colier..
*Dacă eram un produs de machiaj..eram rujul..
*Dacă eram un personaj de desene animate..eram Jerry..
*Dacă eram o formă..eram un triunghi..
*Dacă eram un număr..eram infinitul..
*Dacă eram o mașină..eram una neagră..
*Dacă eram o haină..eram o rochie..

  Dar așa ...sunt doar EU, în carne și oase...nici amurg, și nici rouă, nici pian și nici ploaie...sunt OM,  și desinul meu este să trăiesc, să iubesc și să te fac să zîmbești! ;)

Temă pentru acasă

Ce este inima?
...un cuvînt format din 5 litere , 3 vocale și 3 silabe , care domină asupra tuturor sloavelor. Reiese că inima este o Regină! O regină care uneori te poartă pe aripile frumosului , îți dă mici impulsuri atunci cînd ai nevoie de sfaturi și nu știi cum să procedezi și te pedepsește atunci cînd dăunezi grav atît celor din jur , cît și ție însuți.
  Inima este împuternicită cu cel mai scump safir al omului- Viața. Ea ne comunică adeseori prin cel mai bun prieten al ei -Gîndul . În unele cazuri, poate fi pesimistă, în unele , mai dîrză și cu puterea bătăilor mai intensă.
  Momentan, îmi venise în minte un vers dintr-un cîntec : ”Îmi șoptește inima, inima, inima....” ce oare-mi șoptește ea acuma? Stai un pic...nu aud....ah da! Cred că vrea o notă de 10 astăzi la biologie!
  Dar tu? Ție ce-ți șoptește inima?
P.S : Zecele a fost înhățat!

Puricele- micul Killer

Nuștiu ce naiba m-a apucat să scriu despre parazitul ăsta mic, dar luînd în considerație că acuma sunt cîrmuită de Măria Sa Gripa care se află în relații de rudenie cu Cneazul Puric (cam a 7-a roată la căruță, dar oricum..) , m-am gîndit că-mi va fi interesant atît mie, cît și vouă cititorilor să facem cunoștință cu ăst bădăran de 1,5 milimetri. Haideți să facem împreună cunoștință cu d'ul Pulex Iritanus (știu că vă vine să rîdeți, am avut aceeași senzație), dar așa l-au botezat oamenii de știință, numele provenindu-i din latină.Rîdem noi rîdem, dar să reținem că este printre cei mai periculoși paraziți externi, și precis că nu am dori sa-l cunoaștem atunci cînd îi este foame!
Senzația neplăcută de iritații și mîncărimi, ar trebui să fie ultima noastră grijă.
Alături de păduchi, ploșnițe și căpușe, puricele face parte dintre adevărații ”vampiri” ai naturii , lăsîndu-l în urma pînă și pe Edward Cullen. ))
Off, ce să mai zic de motanul meu Dănilă și toată ceata lui de mîndre, de la amante pînă la soție...se duce pe la întîlniri, dar dincoace....(așa printre altele :))
Eroul îmbrăcat în armură este deținător de recorduri ai Lumii Vii! Mica arătare este deținătorul titlului de vice-campion modial la sărituri!
Strămoșii lui ne-au transmis de-a lungul istoriei zeci de maladii mortale (ca o scurtă paranteză). Dacă treceți de sila și de teama care o provoacă, îl vom descoperi în întreaga lui ”splendoare”!
Asta e viața. Care pe care. Așa ca între paraziți. Da, de ce nu? Oamenii nu sunt paraziți? Cum să nu?
Ăștia-s paraziți giganți! Clar că există mai multe specii, care de dimensiuni mai mici, care mai mari...dar doesn't matter, tot o cașă! În ultimul timp am întîlnit unul de o raritate impresionantă ,
din specia” Vorbelus multus și ne'la locul lor”. NU vă doresc nici unuia dintre voi să întîlniți așa bandit! Prostia puricească!
Ce să mai ! Vorba multă....sărăcia parazitului!

Nonexistență

15.12.2011
(Pagină de jurnal)

Seară tîrziu. Întunericul dominator se refractă peste geamurile camerei mele. Ceasul este ca de obicei la serviciu 24 din 24 , îl aud șoptind „Tic-tac, tic-tac..” Încă cîteva secunde scurse din clepsidra vieții mele. Mă sufoc! Căldura îmi domină corpul transpirat și îmi provoacă o zvîrcoleală incomodă. Vreau să respir mai multă liniște! Îmi pisez mintea cu propriile-mi întrebări , ce par a fi mai mult himere și abstracții..
M-am așezat turcește pe pat…simt albul rece și mort al plapumei . M-am pomenit complet izolată din ambele părți de lumea înconjurătoare. Grele amintiri …
Astăzi, sufletul meu a suferit o înfrîngere, a fost acoperit de o perdea groasă de nori. Durere – cît de sumbru sună! Un efect de plumb ce-ți întretaie respirația. Și iarăși EU – o victimă a suferinței. Gîndurile mi se axează doar pe o idee – “Nu pot să te pierd , ești prea bun! Iar oamenii buni nu trebuie să simtă nefericirea, ești prea bun!Fii cu mine ca să-mi vezi toate gradurile zîmbetului și ale plînsetului! Ești parte din mine! Sunt sînge din sîngele tău! Nu mă părăsi!”
Lumina iluzorie nu mai avea aspectul de înainte. Am închis ochii…simțeam durere…simțeam un animal frînt în mine, sleit de putere și bun la nimic. Lacrimile tulbure îmi înăbușeau ochii, provocîndu-mi o roșeață vizibilă. Nu puteam să mă abțin , era prea de tot! O cădere instantanee! Îmi spuseși în minte : “O plimbare cred că nu mi-ar strica de loc..”
Am intrat în camera de vis-à-vis , m-am așezat pe patul pe care stătea culcat și l-am cuprins strîns, la care el mi-a spus : “Totul va fi bine. Vei vedea! Eu sunt optimist!” Nu mai rezistam, din ochi deja îmi curgeau cascade.. l-am sarutat, mi-am luat geanta cu cărțile de note, și am evadat brusc din casă, din fugă dovedind sa-mi iau și un măr ca să-mi potolesc stomacul care mă chinuia de ceva vreme. Un mers tărăgănat și nesigur , înghițituri mici și cu noduri...nu-mi puteam dezbate gîndurile de la ceea ce se întîmplase!
Urmează școala...o întrebare urgentă! Pe toți îi dor în cot de problemele tale! Numai niște întrebări stupide care la momentul dat, nu erau de loc binevenite : “Ce-i cu tine? Hai zi-mi ce ai! Ce s-a întîmplat?” Lăsați=mă să trăiesc! Nu vedeți că și așa sunt divizată în particule?
Cel mai bun refugiu, sigur ca a fost în clădirea unde mă simt mereu mai calmă –acolo unde spațiul este inundat de niște jocuri sonore.Păreri de rău, cîteva cuvinte calde , lacrimi, rugăciuni fierbinți și muzică…pian, chitară… 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10….și iarăși…1,2,3…..Enter peace, enter peace!
În sfîrșit, am gasit puterea launtrică de a schița o miniatură a unui zîmbet pe fața mea…că totuși,  TOTUL VA FI BINE!
Aceste cuvinte sună în sufletul meu ca un refren dureros și copleșitor....


Daddy, I love you! And be strong….!
I know that you'll never leave me alone!

Ho'ho'hooo! Merry Christmas!

Uite ca sintem in ajun de sarbatorile de iarna...Mamăă, cît de așteptate mai sînt toate!..dar ce mai vorbă, scrisoare lui Moș Crăciun voi ați scris? dacă nu...ce mai stai? fuguța ia exemplu de la mine...
Deci eu scrisoarea o fac publica...poate a ajunge mai repejor la Moșu...))

Drag Moșulică din Laponia!

   Se spune că cică ești mare magician și împlinești dorințele copiilor. Eu am sa fac un experiment , un "focus-mocus" așa..să-ți testez nivelul bunătății și generozității tale. Eu sunt adolescentă, am trecut deja de anișorii copilăriei (cu toate că, recunosc, am unele reminescențe) , și totuși eu îți scriu, ca să văd cît de receptiv ești la rugămințile mele.
Să nu uit să menționez..că am fost cuminte, pînă și părinții pot să confirme acest fapt. Eu nu am completat caiețel cu fapte bune, cum îmi cereai anii trecuți * , dar cred că îmi vei înțelege situația...
Deci, lucrul care te rog să-l pui la baza cadoului meu măricel , este sănătatea și fericirea familiei mele. Nu există nimic mai sfînt și de o importanță mai mare! La fel , îmi doresc ca să-mi înlături cîțiva "bolovani" din calea îndeplinirii visului meu..știi tu care!
Evadez puțintel în trecut și îmi aduc aminte de niște clipe cu luci din ajunul Crăciunului . Seara mă culcam cu gîndul că mîine am sa te prind prin casă, cînd vei încerca sa intri...Dimineața deja , cu ochii împăienjeniți de somn, in pijama și picioarele goluțe mă sculam din pat cu viteza a III-a și începeam a căuta prin casă cadourile. Să știi că tu , Moșule , ești foarte hîtru, mare "juk", nu-mi puneai cadourile sub brăduț, dar mă lăsai ca să le caut toata casa . Dar tu erai la curent că-mi plăcea tactica , și darurile tale deveneau din ce în ce mai rîvnite în timpul "cotrobăirii prin camere".
Anul acesta , vreau ca dimineața să simt același miros dulce de ciocolată fierbinte , sa ma ridic din pat cu aceeași tendință de a găsi cadoul favorit..
Și da, aproape că uitasem...în cadoul meu urmează să mai introduci o carte, nu stiu daca aceasta o vei gasi , dar eu îți dau și o sugestie..la Librăria Internațională din Chisinău...au de toate ! )) Adă-mi și tu vreun bestseller care crezi tu că merita de citit..Eu aș dori cartea "Academia Vampirilor"de Rishele Mead. O am in computer, însă cam e obositor de citit în așa mod....Mai departe..o cutie de ciocolate Raffaello (Îmm, deja le simt gustul apetisant ce-mi lasă gura apă) și un carnet-jurnal nou, fiindcă ăla vechi este pe terminate. Vezi să fie copertat calitativ , poate sa fie de culoare alba si înflorat..sau vezi și tu! cred că ai gusturi bune! Aaa..și să nu fie de matematica..
Astea îmi sunt micuțele dorințe Moșule....și cred că ar fi bine ca să te apuci serios de treabă și să mi le îndeplinești , fiindcă anul trecut nu ți-am cerut nimic, așa că capitalul rămas îl investești în ăst an - 2012!
Batem palma! )
Iarăși îmi zburase...vină cu vreo 50 de camioane de zăpadă , căci tare mai este rîvnită..!

P.S: Adă-i și prietenei mele Ovi vreo tonă de fericire și vreun kilogram de zimbet pe oră , cît și ceva cărți, ca să-și desprindă rădăcinele de la privitul filmelor.. ))

Te cuprind și te aștept,
cu mult drag,
nepoțica Adriana.. ;*

*Prin 2006, într-adevar i-am scris Moșului...am mers pînă la poșta , am pus scrisoarea în plic și am expediat-o...Peste ceva timp, mi-a venit și răspuns..cîtă bucurieee! Țin minte ca taticu a intrat in casă..și-mi zice : "Adri, dansează-mi sau cîntă un cîntec!"...sigur că am fost nevoita să o fac pentru a-mi primi scrisoarea mult așteptată...voi atașa scrisoarea aici pe blog, ca să vă faceți închipuire despre ToT! ...